• - Satul Tichiris - a carei denumire s-ar parea ca este de origine maghiara si care, potrivit unor izvoare istorice s-ar datora unor emigranti persecutati de biserica catolica din Ungaria si fosta provincie Transilvania din randul reformatilor calvini si luterani care au fost nevoiti sa paraseasca locurile natale, parte dintre ei stabilindu-se pe vatra actualului sat prin sec. XVI, iar asezarea lor a fost denumita "Tokeles"(straini) , devenit ulterior "Tichiris"; si acest sat a fost resedinta de comuna pana in 1968.

    - satul Burca - compus de satul Burca atestat documentar in timpul domniei Voievodului Moldovei, Stefan Cel Mare, al carui nume ar provine de la acela al unui boier "Burca" , remarcat prin faptele de vitejie in oastea domnului, fiind resplatit cu pamant si paduri in zona, printr-o carte domneasca, iar asezarea formata de urmasii boierului s-a numit "Burca" ce se mentine si astazi si fostul sat "Cucuieti" , corp comun al carui nume ar proveni de la faptul ca locuitorii acestuia isi intemeiau gospodariile pe locurile mai inalte, pe crestele colinelor locale, care ar justifica astfel denumirea fostului sat.

    - satul Scafari - desi nu s-a identificat o atestare documentara certa, probabil aparut prin sec. XVII- XVIII, a primit denumirea probabil de la o veche indeletnicire a localnicilor timpului, care erau confectioneri si vanzatori de linguri din lemn, care in veche slava se numeau "scafa";

    - satul Ruget - a carei atestare documentara este diferita functie de unii istorici , din care unii l-au considerat ca fiind cel mai vechi sat al comunei , probabil anterior anului 1400, deci ar putea data tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, deci varianta acceptata ar fi ca este atestat documentar dupa anul 1400, iar denumirea a fost lasata tot pe varianta unanima pe seama existentei in zona a numerosi rugi de mure ca o particularitate a locului in acele timpuri.

    - Satul Viisoara - avand initial denumirea de "Scatura Parosului" , ulterior "Secatura Parosului", care are un inteles aparte ca arhaicul "secatura" inseamna o taiere rasa de arbori unde s-a putut infiinta o asezare, un catun, un sat; astfel ca asezarea infiintata pe o asemenea secatura a fost probabil a unuia Parosu desi nu exista o justificare dar nici o contrzicere ulterioara; cert este ca denumirea satului a devenit din anul l968 "Viisoara", care se pastreaza si astazi.